DESCRIPTION:
S-a nascut in 1930 in Bucuresti, fiul violonistului Gore Ionescu. In 1937 se muta la Targoviste cu familia. Din 1941 incepe sa invete sa cante la acordeon. Din 1945 incepe sa cante ca acordeonist in taraful tatalui sau, la nuntile de argintari de la marginea orasului Targoviste. In 1949 se intoarce la Bucuresti, in cartierul Floreasca. Pana in 1955 canta la diferite nunti de romani si tigani; uneori deschide chiar pentru Maria Tanase sau Maria Lataretu. In a doua jumatate a anilor `50 formeaza „Taraful Fratilor Gore" impreuna cu fratele sau Aurel Gore. In 1960 imprima primul sau disc la Electrecord, in perioada 1961 -- 1965 (deci imediat urmatoare), acesta impreuna cu fratele sau devin recunoscuti drept unii dintre cei mai buni lautari ai Romaniei.
In 1961 este angajat la Teatrul Armatei, unde colaboreaza, in trupa de dansuri tiganesti, cu coregraful Gigi Baciu. In 1966 canta cu Gil Dobrica intr-un concert pe Stadionul 23 August. In perioada 1967 -- 1969 canta ca acordeonist secund in Ansamblul Ciocarlia. In 1971 canta alaturi de fratele sau la deschiderea hotelului Intercontinental, printre invitati numarandu-se si violonistul Ion Voicu. In perioada 1972 -- 1975 canta la Ansamblul Postei Romane. In 1993 reprezinta Romania la un festival de folclor de la Paris, impreuna cu Ansamblul „Alunelul" condus in perioada de Ion Albesteanu. In 2005 canta pentru ultima data la o petrecere privata din Galati. Moare in 2008.

Stil: Victor Gore era in anii `50 printre cei mai cautati acordeonisti din Bucuresti. Realizatorii TV si radio ii preferau pe cei doi „frati Gore" considerandu-i „cei mai autentici lautari de mahala". Si astazi Teisenii [Teis este o mahala din Targoviste unde s-a nascut Gore Ionescu, tatal lui Victor Gore, si unde familia mai revenea din cand in cand, in special inainte de si in timpul razboiului -- n.r.] isi spun urmasii celor mai mari lautari, unii adaugandu-si porecla „Teisanu", mandrie bazata pe inaintasii fenomenali. Cele mai cunoscute familii de teiseni au fost Puceanu (Ion, Romica), Gore (Ionescu,Victor, Aurel) si Maslina (Grigore, Vasile), toate ajungand, in generatia `40 - `60, reprezentate de lautari urbani bucuresteni.
Uneori Victor mergea la nunti impreuna cu Aurel Gore si „faceau intrecere care zice mai bine si boldenii [tiganii florari -- n.r.] aruncau cu banii pe ei; sau cand facea Victor o nebunie din aia pe claviatura, pfii! innebuneau toti. {{Bravo Victoraaas!}} si aruncau cu banii pe el" (Costel „Trompetistu`" Vasilescu, interviu 2007). Victor Gore a fost vocea aparte a familiei Gore, dar si cel care a scris versurile multor cantece ce fac parte si astazi din repertoriul „clasic" al muzicii lautaresti urbane (mahala).

Piesa de fata: inregistrare din 1970, orch. Ion Albesteanu;