Dee | Insound

la un moment dat, aceasta este povestea fiecaruia dintre noi. zic si eu. dupa ce ti ai jucat putin rolul pe scena vietii, simti nevoia sa ramai putin singur, doar tu cu tine. si pe ritmul pasilor pierduti, sau al picaturilor de ploaie, sau al razelor de stele, iti lasi gandurile sa curga. si cand nu mai au loc nici in cap, nici in piept, si nici nu le poti da uitarii, si cand esti total bulversat de cate se pot petrece "in tine", simti nevoia sa faci ceva ca sa mai rupi din intensitatea acestui moment al adevarului ( sau revelatie - sa i spunem). caci nici lama nu taie mai adanc decat adevarul adevarat. hehe, unora le place sa se taie cu lama, unde nu i durere nu i placere, nu i asa? si ce faci ? ce fac? cel mai simplu: iti aprinzi o tzigara si privesti adanc in noaptea bleumarin. tragi un fum, mai tragi unul. pana cand iti dai seama ca nici asta nu te ajuta foarte mult, si mai bine te apuci sa ti iei notite din lumea ta interioara ca sa prinda si ele macar o raza de aer. senzatii traite - consumate sau nu. despre cum esti afectat de conditiile meteorologice sau starile altora. certitudini ( daca e ceva cert si sigur pe lumea asta, haha ), indoieli si nesigurante. despre cel pe care nu l ai avut niciodata dar ii simti lipsa. sentimente si resentimente. dureri si vise. fragmente de fericire. emotii traite de multe ori mult mai intens decat ar fi trebuit. na, life stuff. ei bine, that's the moment sa incepi sa te macini pe hartie. eu ma cern pe hartie digitala. digitalo tactila. atunci gandurile incep sa se materializeze si devin povesti, poezii, subiecte de discutzii pentru altzii, na na na, aberatii, frunze n vant. insa sufletul :). sufletul meu se linisteste macar pentru cateva clipe. respira. si din starea asta de lejeritate si elestaticitate sufleteasca se naste muzica. caci muzica si sufletul merg mana n mana. insa muzica nu trebuie sa fie niciodata mai tare ( in sensul de loud ) decat gandurile, ci trebuie sa fie cumva =. abia atunci totul devine perfect armonios si reusesti sa inapoiezi tot ceea ce primesti. caci la final it s all about giving back what you receive. iaca asha se asterne linistea pe portativ. imi pun notita muzicala la ureche, iau cheitza cu armura corespunzatoare si imi deschid sufletul. (armonic vorbind! :). ies putin pe afara sa ma plimb prin ploaie. ploaia ma inspira, mai ales cea de ganduri. ganduri care de multe ori, nu sunt ale mele . mda, cam toti ne shoptim gandurile, fie ca vrem, fie ca nu!!! stiu, nu este frumos sa tragi cu urechea ;). dar sunt sincera si banuiesc ca asta va conta la judecata de apoi::). in afara de asta, curaj!!!!



atentie! prea mult idealism duce la halucinatii



Interstellar Barbarella